- Al 2-lea ca înălțime 2279m h, se poate ajunge din valea Blaznei, sau din pasul Rotunda.
- Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde există importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: câteva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale și nișe nivale.
- Calcarele din jumătatea sudică a Munților Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin câteva peșteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc
- Munții Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrița Aurie, Someșul Mare, Vișeu si Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munți, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau văile foștilor ghețari cuaternari. Sub limita crestei principale există circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.

- Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni și sei adânci, fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între Munții Suhard si Munții Zimbroslava si Munții Þibau din nord, Obcina Mestecaniș din nord-est și Masivul Giumalau din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfasoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe
- aceasta distanță rîul coboară de la 1000 la 800 m altitudine absolută. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinuează ca o puternică inflexiune între Munții Suhard și Munții Rodnei, iar izvoarele Someșului Mare, Pasul Suhard (1 150 m) și, în continuare, valea Cosnei, pâna la ieșirea în depresiune, formează limita spre Munții Bîrgău.
- La sud, Depresiunea Dornelor, cu compartimentele Poiana Stampei si Dorna, se intercalează ca un spațiu întins între Suhard si Munții Calimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din țara noastră.
- Reprezentând o limită clară spre sud-vest, pe o lungime de 22 km, valea Cosnei are un talveg ce coboară de la 1150 m (cât are la obârșie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluență cu Dorna). La rândul ei, Dorna, de la confluenta cu Cosna pâna la Vatra Dornei, curge în zona limitei sudice, cale de 15 km.
- La confluenta Dornei cu Bistrita Aurie se află cea mai coborâtă cotă din zona Masivului Suhard, respectiv 791 m altitudine absolută. | sursa text: muntii-nostri.ro

• Resurse naturale: lemn, minereuri complexe neferoase (Cu, Pb, Zn, Au, Ag)
• Comuna Șanț este situată la aproximativ 650 m altitudine la poalele Vârfului Ineu din Munții Rodnei, fiind înconjurată din toate părțile de munți înalți: la nord Ineul (2279 m), Benesul (1580,40 m), Ineutul (2212,56 m); la est Rotunda (1188,81 m), Vârful Omului (2010,2 m), Cucureasa (1778,24 m); la sud-vest muntele Cornu (1300 m) etc.
• Acești munți formează o cunună tăiată de văi și constituie un scut puternic,
• ceea ce face ca temperatura să fie moderată și comuna să fie mai puțin expusă vânturilor și furtunilor.
• Aici își are izvorul Someșul Mare, care străbate întreaga comună, motiv pentru care Ocolul Silvic Șanț - constituit ca serviciu public în cadrul Consiliului Local, precum și ansamblul folcloric - din cadrul Căminului Cultural - poartă numele de "Izvorul Someșului". Ocolul Silvic, înființat în anul 2002, administrează peste 12.000 ha de pădure ale comunelor Șanț și Poiana Ilvei.
• Vf Pietrosul Rodnei - Masivul cel mai înalt din Carpații Rasariteni (alt. max. vf. Pietrosul 2303m).
• Flora Munților Rodnei este una extrem de bogată, unele specii fiind foarte rare. Bujorul de munte, gentiana albastră, floarea de colț și multe altele, oferă un adevărat spectacol în perioada de vegetație.

• Creasta principală măsoară peste 50 km lungime, pe o lătime de 30-40 km si prezintă o asimetrie asemănătoare celei făgărășene: abruptă spre nord, domoala spre sud cu excepția zonei Pusdrele, în apropierea căreia se află o cabană și un refugiu Salvamont. Lipsit în zona alpina de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumeția cu cortul.
• Fauna Munților Rodnei prezintă o mare varietate ca număr și specii, multe dintre animale fiind caracteristice pentru grupa Carpaților Orientali.
• Mamiferele sunt reprezentate de ursul carpatin mistrețul, lupul, râsul, jderul de copac, vulpea, cerbul carpatin, căpriorul, capra neagră, marmota.
• În ceea ce privește păsările, sunt representative, în acești munți, speciile de talie mare, precum cocoșul de mesteacăn, aici fiind și unul dintre ultimele locuri din România unde mai există această specie, cocoșul de munte, Acvila de câmp, acvila mică, acvila țipătoare mare, șorecele comun, șerparul, eretele alb, bufnițe și alte păsări mici.
• Animalele ocrotite de lege în munții Rodnei sunt capra neagră, ursul, râsul, acvila de stâncă sau acvila aurie, acvila mică, ciuful pitic, buha, cucuveaua, barza albă, stârcul cenușiu, corbul, cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn.